Călătorie prin Elveţia învăţământului românesc…

Scrisoare pentru mai târziu sau pentru un acum prezenteizat în accepţia lui Kirkegaard :

“Domnule profesor,

 

Trebuie să recunosc….. m-aţi omorât cu excursia asta… mai ales că am recunoscut foarte multe locuri prin care am trecut în periplul meu de două săptămâni în Elveţia, când am fost la o prietenă, acum vreo… 6 ani. Ştiu că atunci nu mi-a convenit ritmul ei de vizită, în fiecare zi vedeam alt oraş, uneori chiar două… mâncam sandvişuri de la ea de acasă şi câte un măr… acum ştiu de ce. Încă îmi amintesc de Lugano, de Geneva, de Luzern, de lacurile Brienz, Maggiore, Leman… pe care le-am văzut în realitate, la fel vârful Jungfrau de … departe. Acum realizez cât de multe am putut vizita… în afară de vizite, cred că voi rămâne o imaginativă… îmi vizualizez perfect itinerariul, pot vedea toate locurile cu ochii minţii acum şi ştiu că voi scrie cândva şi despre Elveţia. Nu ştiu cum, nu ştiu de ce sau în ce condiţii, dar… voi scrie.

 

Cartea la care lucrez acum, “Romanul profesorului profesionist” nu este deloc o carte didactică şi nici titlul acesta nu e nici definitoriu, nici definitiv dar… am la material…….. în special din partea elevilor pentru că noi, cu tipicurile noastre, mai mici sau mai mari suntem, în esenţă, aceiaşi. Misiunea noastră s-a schimbat însă, din una nobilă în alta… elevul rămânând la fel de ignobil sau poate, tocmai de aceea noi … mai toleranţi. Sunt de acord că sistemul nostru de învăţământ este unul speculativ, speculează “piaţa de profesori” ca să nască pepiniera de oameni docţi dar care să acţioneze automat, în favoarea elevului, deci ca nişte roboţi care trebuie să asculte ceea ce li se spune să facă… Speculaţia este şi la nivelul cunoştinţelor, aici jucătorul de ruletă, elevul, are cea mai mare abilitate în a-şi calcula toate riscurile dar, mai ales, posibilităţile prin care poate lua o notă bună care să anuleze toate jetoanele ghinioniste. Şi, din toată această surdă luptă nu câştigă  nici elevul, decat rezultate false, care nu ii pun in valoare competentele iar profesorul nu mai câştiga nimic, nici măcar reputaţie, fiindcă el este pionul acestui sistem şubred pe care alţii îl manipuleaza, alţii îl speculează… nu el. Şi ce îi va rămâne dascălului? “Numele pe o carte”, uneori nici atât fiindcă, potrivit lui Eminescu, se pare că şi acesta va fi şters, prin speculaţie, de numele altcuiva, nu slăvindu-te pe tine, ridicându-se pe el, iar dascălul va rămâne cu … “nemurirea”… Hehehehehehe. Daţi-mi voie să râd. Îmi pare rău dacă râsul meu seamănă mai mult cu râsul morţii rilkiene sau al morţii lui Baudelaire pe zâmbetul meu ca o grimasă dar, recunosc, am crezut în scopul nobil al acestei misiuni de dascăl.

 

Nu mai cred, sunt de părere însă că suntem doar rotiţe ale unei maşinaţiuni. Nici măcar propriii stăpâni nu ne mai suntem. Suntem stăpânii ideilor care ne stăpânesc. Şi nu cred că am spus eu asta, probabil a afirmat-o Goethe înainte… nu ştiu, dar e adevărat. Nu mai gândim noi, suntem gândiţi. Şi Arthur Rimbaud afirma asta prin 1869, “Je est un autre”, “Eu este un altul”…

 

Mă tem că peroraţia mea a depăşit cu mult limitele unui mesaj electronic.. Mă scuzaţi dacă m-am înflăcărat prea tare. Dar chiar îmi pare rău de tot ceea ce se întâmplă, de ideile noastre frumoase, de mărgăritarele aruncate…. ştiti dvs. cui Şi, cu toate astea, noi trebuie să suportăm totul, în această stupidă noţiune a “învăţăturii centrate pe elev”… dar pe       
profesor îl “centrează” cineva când îşi pierde centrul de greutate în mijlocul atâtor reguli stupide care îl determină să îşi piardă pământul de sub picioare. Nu cred. Pentru el nu există decât reguli, obligaţii şi atât. Drepturile toate le au acum ei, elevii. Şi dacă acesta e viitorul nostru de mâine… daţi-mi voie să mă cutremur. Cutremurul de sâmbătă de la 20.25 a fost nimic pe lângă ce resimt eu acum.

 

Îmi cer încă o dată scuze, sper să nu vă fi plictisit. Mă opresc aici. Iată la ce au condus nişte imagini frumoase… gândurile ar fi trebuit să fie la fel de frumoase, nu-i aşa…?

 

Cu prietenie, a dvs.,

Loredana Englisch ”